Atat a trecut de la ultimul post. Poate e mult, sau poate nu. Poate ca cineva il citea, poate ca nu. Poate cineva se amuza, poate majoritatea nu. Dar nu asta conteaza. Ceea ce conteaza cu adevarat e ca am revenit. Si de data asta, ca sa pun in aplicare o idee mai veche(care iesea la suprafata de fiecare data cand vedeam cate un film care il gaseam interesant), dar pe care nu am aplicat'o. Stiti cum mai faceti unii din voi ... ma intrebati mai mereu ce film merita vazut, iar eu niciodata nu stiu. Mereu va spun ca a trecut mult timp de cand nu am mai vz un film bun. Asa ca, in loc sa ma intrebati, va voi mai scrie eu ce si cum am mai vazut si desigur o mica(sper sa nu fie "mica" asa cum fac de obicei) parere. Stiu ca avem gusturi diferite si ca poate ce gasesc eu interesant s'ar putea sa fie banal pentru voi sau invers, dar poate o sa gasiti totusi si ceva interesant printre ele.
Cred ca acum intrebarea e: "Ce film te'a facut sa scrii?". Raspunsul e niciunul. Doar o dorinta nebuna de a scrie ... si ce poate fi mai usor decat asta? Desigur, aici se mai adauga si "Moscova nu crede in lacrimi", dar despre film, in postul urmator. Cand am intrat pe blog, mi'a sarit in ochi ultimul post(logic, nu?). "And the winner is ... not Avatar". Amuzant nu? Si stiti de ce am pomenit de el? Pentru ca oarecum se leaga de primul subiect : "lebada neagra". Cum? Este un alt film pe care academia l'a ferit de marele premiu. In jurul meu am auzit pareri impartite despre acest film. Si majoritatea nu erau pro. Poate pt ca nimic nu e epic, poate ca trebuie sa fii putin mai "dereglat" sa'l poti intelege. Poate ca ... aronofsky e un regizor ciudat(chiar e). Mai mult ca sigur asta e. De ce nu a descris mult mai usor prin ceea ce trece personajul principal. De ce totul e atat de complicat? De ce recurge la atatea metafore complicate(da ... metafore ... si nu ma refer la dialog). Daca ma intrebati pe mine, e o capodopera. Surprinde tot ... dualitatea, intreg procesul de transformare, frica(dusa pana la extrem), rivalitatea, jocurile ciudate si fatale ale mintii, dorinta de a reusi, constientizarea si mai ales, cea mai sublima dintre toate ... atingirea perfectiunii prin moarte. Poate in asta consta genialitatea lui Aronofsky. Toate filmele lui au o astfel de sclipire. Si pot spune ca toate sunt mici capodopere si in acelasi timp "bolnave" (singurul film regizat de el nevazut e "PI" - dar poate in curand ... cine stie?). Dar in rest ... jos palaria. Aaah, o mica mentiune .... interpretarea e foarte buna. Ma asteptam la un rol solid din partea lui Natalie Portman, dar cea care m'a surprins a fost Mila Kunis.
Cam atat despre "Black Swan". Pana data viitoare, somn usor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu