Moscova nu crede in lacrimi (Moskva slezam ne verit)

Acum ceva timp, am fost intrebat unde gasesc filmele vechi (in special alea ceva mai "antice" - anii 30 -60). Dar in mare e vorba despre filme celebre (Casablanca, Pe aripile vantului s.a) pe care le gasesti in packuri cu filme vechi. Insa despre "Moscova nu crede in lacrimi" (1980) am aflat din newsletter'ul celor de la emag. Si acum ... din atatea filme propuse de ei, cum de m'am oprit tocmai la acesta(si la nici un altul). Primul soc a fost pretul: 85 Ron. Imediat am dat un search pe imdb. Al doilea soc? Nota: 7.9. Si nu in cele din urma ... a castigat un OSCAR pentru cel mai bun film strain(a mai castigat si la berlin). Nu am citit plot'ul si nici nu m'am uitat la trailer(oricum e in rusa - cu putin noroc poate dati peste dinescu si cantecul sau :P ). Am lasat filmul sa ma surprinda. A, daca vreti sa cititi ceva despre film, cautati pe cinemagia. Imdb'ul e zgarcit in informatii. Este intr'adevar un film despre vise, deziluzii si iubire(asta scrie cam peste tot). Dar in acelasi timp, o poveste despre minciuni, realizari, acceptarea conditiei sociale(sau nu - cum e in cazul uneia din protagoniste), puterea de a gasi o raza de soare in norul care s'a abatut deasupra ta, puterea de a face tot ce poti ca sa'ti atingi visul ... de ce nu ... o poveste despre fericire si durere, implinire si esec ... Despre viata si echilibrul dintre bucurie si tristete. Despre sansele care ne sunt oferite si cum profitam de ele(sau nu). Despre faptul ca ar trebui sa invatam din greselile noastre, sa nu le repetam. Despre imensa povara ce apasa pe umerii nostri atunci cand avem de facut o alegere ... Si, evident, de a lua cea mai buna decizie(care dupa cum stim cu totii nu e mereu cea mai usoara). Si totusi care e cea mai buna decizie? Si nu il ultimul rand despre prietenie si sacrificiu(anii tineretii pentru a creste un copil singura). Si da ... pentru toate acestea ... recompensa(ceea ce spuneam mai devreme despre viata si echilibru - uneori poat fi o iubire tarzie, ca in film, dar, de cele mai multe ori, e vorba despre satisfactiilee oferite de copii si realizarile lor). Dar nu toate povestile au final fericit ca aceasta.

Acum nu mi'a ramas decat sa va urez vizionare placuta!

King's Speech

Mda ... astazi e randul altui film de OSCAR. Dupa cum v'ati dat seama deja e vorba despre "The King's Speech". Cei care nu stiti despre ce e vorba, uitati trailer'ul. Filmul are la baza o poveste reala (regele care se balbaie si prietenia care se leaga intre el si logoped'ul sau). Din acest punct de vedere, este original. Dar mi s'a parut a fi un film pentru babalaci. A nu se intelege gresit ... mi'a placut filmul, dar nu m'a lasat cu gura cascata. Totul mi se parea monoton si foarte previzibil. In schimb, interpretarile ... absolut fantastice. Merita 10 OSCARURI(si nu unu - numai Colin Firth l'a luat anul asta - cu pareri de rau pentru Helena Bonham Carter si Geoffrey Rush). Regia nu mi s'a parut a fi una geniala si care sa merite premiul Academiei. Sper sa nu va plictiseasca prea repede. Si daca e asa previzibil, atunci de ce mai scriu despre el. Din cauza acestui wallpaper interesant. Nu stiu voi ce credeti, dar dupa mine, premiile pentru cel mai bun film al anului si cea mai buna regie aveau alt destinatar. Dar na, nu eu aleg castigatorii.

Cam atat despre rege si discursul sau. Si ca sa incheiem intr'o nota amuzanta ... trageti cu coada ochiului si la "Discursul presedintelui". Va va amuza(sper!).

Lebada neagra

Ceva mai mult de un an ...

Atat a trecut de la ultimul post. Poate e mult, sau poate nu. Poate ca cineva il citea, poate ca nu. Poate cineva se amuza, poate majoritatea nu. Dar nu asta conteaza. Ceea ce conteaza cu adevarat e ca am revenit. Si de data asta, ca sa pun in aplicare o idee mai veche(care iesea la suprafata de fiecare data cand vedeam cate un film care il gaseam interesant), dar pe care nu am aplicat'o. Stiti cum mai faceti unii din voi ... ma intrebati mai mereu ce film merita vazut, iar eu niciodata nu stiu. Mereu va spun ca a trecut mult timp de cand nu am mai vz un film bun. Asa ca, in loc sa ma intrebati, va voi mai scrie eu ce si cum am mai vazut si desigur o mica(sper sa nu fie "mica" asa cum fac de obicei) parere. Stiu ca avem gusturi diferite si ca poate ce gasesc eu interesant s'ar putea sa fie banal pentru voi sau invers, dar poate o sa gasiti totusi si ceva interesant printre ele.

Cred ca acum intrebarea e: "Ce film te'a facut sa scrii?". Raspunsul e niciunul. Doar o dorinta nebuna de a scrie ... si ce poate fi mai usor decat asta? Desigur, aici se mai adauga si "Moscova nu crede in lacrimi", dar despre film, in postul urmator. Cand am intrat pe blog, mi'a sarit in ochi ultimul post(logic, nu?). "And the winner is ... not Avatar". Amuzant nu? Si stiti de ce am pomenit de el? Pentru ca oarecum se leaga de primul subiect : "lebada neagra". Cum? Este un alt film pe care academia l'a ferit de marele premiu. In jurul meu am auzit pareri impartite despre acest film. Si majoritatea nu erau pro. Poate pt ca nimic nu e epic, poate ca trebuie sa fii putin mai "dereglat" sa'l poti intelege. Poate ca ... aronofsky e un regizor ciudat(chiar e). Mai mult ca sigur asta e. De ce nu a descris mult mai usor prin ceea ce trece personajul principal. De ce totul e atat de complicat? De ce recurge la atatea metafore complicate(da ... metafore ... si nu ma refer la dialog). Daca ma intrebati pe mine, e o capodopera. Surprinde tot ... dualitatea, intreg procesul de transformare, frica(dusa pana la extrem), rivalitatea, jocurile ciudate si fatale ale mintii, dorinta de a reusi, constientizarea si mai ales, cea mai sublima dintre toate ... atingirea perfectiunii prin moarte. Poate in asta consta genialitatea lui Aronofsky. Toate filmele lui au o astfel de sclipire. Si pot spune ca toate sunt mici capodopere si in acelasi timp "bolnave" (singurul film regizat de el nevazut e "PI" - dar poate in curand ... cine stie?). Dar in rest ... jos palaria. Aaah, o mica mentiune .... interpretarea e foarte buna. Ma asteptam la un rol solid din partea lui Natalie Portman, dar cea care m'a surprins a fost Mila Kunis.

Cam atat despre "Black Swan". Pana data viitoare, somn usor!

And the winner is ... not Avatar

Hello world!

Mdeah ... e doar putin trecut de 7 dimineata ( si inca nu am chef de somn ... cafeaua nocturna -3 dim - si'a facut efectul scontat si nu am adormit in timpul acordarii premiilor Academiei Americane). Ceremonia de decernare a premiilor Oscar tocmai s'a sfarsit. O festivitate stralucitoare, colorata, plina de viata si care a avut drept "gazde" pe Steve Martin si Alec Baldwin. S'au descurcat bine, unele din glumele de la inceput fiind dragute (daca se poate spune asa). In privinta premiilor, pot spune ca am apreciat corect (si chiar ma bucur de castigatori) urmatoarele categorii :

1. Best Actress in a Leading Role - Sandra Bullock ( The Blind Side. )
2. Best Actor in a Leading Role - Jeff Bridges ( Crazy Heart. )
3. Best Supporting Actress - Mo'Nique ( Precious. )
4. Best Supporting Actor - Christoph Watlz ( Inglourious Basterds. )

Isi merita pe deplin premiile. Cu toate astea, cred ca ar mai trebui mentionati si George Clooney ( for Up In The Air ), Morgan Freeman (for Invictus ) . Chiar daca nu a fost nici macar nominalizat, Robert Downey Jr. se bucura de o revenire spectaculoasa. Un alt premiu care m'a bucurat a fost cel de la animatie, castigat de Up.

Premiul pentru cea mai buna regie a fost castigat, in premiera de o femeie, de Kathryn Bigelow pentru Hurt Locker . Sincer, credeam ca Avatar va fi cel care va fura acest premiu, dar nu a fost asa. Tot Hurt Locker a plecat cu distinctia cea mai mare ... Cel mai bun film. Ce lovitura pentru James Cameron. Cred ca unul din aceste premii ar fi trebuit castigat de filmul sau.

Deci, iata de ce " the winner is ... not Avatar".

"Ce revenire ..."

Blog ... lume ... idei ... ce bine sa ma reintorc ... Deci ... bine v'am regasit dragii mei. Dupa o absenta notabila (sau nu ... depinde de voi asta) am revenit in aceasta mica lume virtuala ... un mic "locsor" magic, un loc pentru fiecare. De ce tocmai "ce revenire"? Pentru ca asa m'am simtit acum. Am simtit ca ... am lipsit intr'adevar. E la fel ca atunci cand ma intorc la micuta camera de camin alaturi de colegi ... Si atunci cand unul dintre noi lipseste pentru o perioada ... la intoarcere este primit de ceilalti cu acest text plin de sentimente ascunse (spun ascunse pentru ca nici unul dintre noi nu ar spune ce mult ne'ai lipsit chiar de e asa ... ). De ce tocmai acum? De ce nu am mai scris nimic? Ce ma aduce inapoi? hmm .... Probabil ca ... inspiratia (as fi vrut eu). De fapt ... totul i se datoreaza Nektei. Hopa ... nume nou voua nu? sau nou asociat cu mine... Recunoasteti ticalosi/ticaloase mici ca v'am facut cu adevarat curiosi. Incepeti sa faceti legaturi, supozitii si mai stiu eu ce. Va strofocati si ultimii neuroni (sau in cazul unora ... singurul neuron - parerea mea si a lor) . Ahh!! Nu este o ironie in caz ca la asta va ganditi sau va simtiti. Dar, totusi ... sa va dau si raspunsul ... nici unul. Tragand azi cu ochiul prin blogosfera ... am fost putin surprins de un titlu "De Ce Iubim Barbatii". De fapt nu am fost surprins de titlu ... ci de postul autoarei (titlul doar mi'a trezit un interes mare. Pot spune chiar ca m'a incitat. Si s'a ridicat la masura asteptarilor. Chiar m'a surprins in mod placut). Complet si realist. Plin de sentiment si in acelasi tip obiectiv. Se cam contrazic ... dar ... asa e. Bine scris, bine argumentat. Dar cititi cu ochii vostri ... voi adauga mai jos intreg postul.

"De ce iubim barbatii?
Daca Mircea Cartarescu a gasit atat de multe motive pentru care iubeste femeile incat le-a publicat intr-o carte, noi, femeile, de ce nu am gasi la fel de multe motive pentru care iubim barbatii?
Va spun eu de ce iubim barbatii :)
Ii iubim pentru ca fara ei nu am fi complete, ii iubim pentru ca dimineata au un zambet somnoros, ii iubim pentru ca au buze carnoase care implora saruturi.
Ii iubim pentru ca atunci cand ramanem la ei peste noapte dormim in camasa lor.
Ii iubim pentru ca ne protejeaza, pentru ca ne aduc flori, pentru ca ne tin in brate, pentru ca au umeri fini si incitanti.
Ii iubim pentru ca sunt atat de draguti cand se fastacesc sa ne spuna cateva soapte de iubire, ii iubim pentru ca sunt al naibii de sexy in echipamentul de baschet, ii iubim pentru ca le place cum gatim.
Ii iubim pentru ca in viitor vor fi tatici grozavi, pentru ca gasim un sprijin in ei, pentru ca uita de aniversarea noastra si sunt asa dulci cand isi cer scuze, ii iubim fiindca incearca sa isi ascunda sentimentele, dar dupa un pahar, doua te fac sa te simti cea mai iubita femeie din lume.
Alte motive pentru care ii iubim, doamnelor?
Ii iubim findca joaca fotbal in fata blocului cu piticii din scara, ii iubim pentru ca palmele noastre se pierd in palmele lor, ii iubim pentru ca-si pierd rabdarea cu noi in magazine.
Ii iubim pentru ca par atat de inalti pe langa noi si asta ne ofera siguranta.
Ii iubim pentru ca se topesc atunci cand plangem, ii iubim pentru ca ne alinta cu diminutive, ii iubim pentru ca fac jogging si se intretin.
Ii iubim pentru ca uneori ne vine si noua o pofta sa-i ciupim de fund cand poarta jeansi..
Ii iubim pentru ca au un zambet smecher, ii iubim pentru ca stiu sa pastreze un secret mai bine decat noi, femeile, ii iubim pentru ca iubesc sa ne necajeasca.
Ii iubim pentru ca ne facem o mie de griji cand gonesc cu motorul si respiram usurate cand intra intregi pe usa si striga: „honey, i’m home!!!!!”.
Ii iubim pentru ca ne scriu sms-uri, ii iubim pentru ca-n cluburi vorbim la ureche, ii iubim pentru ca ne cuceresc, ii iubim pentru ca ne invita la dans.
Ii iubim pentru ca se pricep la toate lucrurile la care noi nu ne pricepem: ii iubim pentru ca stiu sa monteze un robinet, pentru ca pricep la computere sau pentru ca schimba uleiul la masina.
Ii iubim pentru ca ne fac sa radem cu pofta, ii iubim fiindca se joaca in parul nostru, ii iubim fiindca intorc capul dupa noi pe strada.
Ii iubim pentru ca ne deschid portiera, pentru ca sunt puternici si ne ajuta cu bagajele.
Ii iubim pentru ca sunt foarte buni enterteineri, pentru ca ne scot la plimbare, ii iubim pentru ca le e foarte greu sa gaseasca un cadou pentru noi, ii iubim pentru ca poarta tenisi, ii iubim pentru ca le plac trip-urile cu cortul si fiindca sunt dezordonati.
Ii iubim pentru ca sunt foarte hot cand iasa de la dus infasurati in prosop, ii iubim pentru ca tricourile lor au un miros irezistibil, ii iubim pentru ca ne suporta toate mofturile.
Ii iubim pentru ca merita sa fie iubiti si pentru alte inca 1001 motive.
Cu alte cuvinte...........VA IUBESC, dragilor.

_________

acest articoil il gasiti si pe un site dedicat exclusiv barbatilor, scris de aceeasi....nekta:)
http://baietii.bluepink.ro"

Si astea fiind spuse ... Voi incheia aici mica mea intruziune in blogosfera, cu "un nou clasic" "Ce revenire !!!".

IT'S NOT ENOUGH TIME ... for a true LOVE STORY... and this is UNFORGIVABLE

"With their wicked words
They’ll try to hold you down
No this is not our fate
The lives in which they are bound
And there is something more
We know it has to be found
I know the world won’t wait
The tide is turning around

And there’s not enough time
There’s not enough time
And there’s not enough time
There’s not enough time

In the fallout of the wasted in the halflight
I stand before you in the last dance of an old life
Now the cool wind’s blowing and we can’t stay, but it’s alright
When the night is gone
I will still be here

And there’s not enough time
There’s not enough time
And there’s not enough time
There’s not enough time."

Buna dimineata dragii mei! Ce mai faceti? Sunt curios ... V'ati mai inmultit? Si nu intreb doar pentru ca a fost acea zi absolut cretina a iubirii (cum poti iubi o persoana mai mult intr'o zi doar pentru ca e ziua indragostitilor? - o cretinitate dupa mine - dar ... eu sunt eu si probabil voi aveti alte idei nu? Sa stiti ca sunteti liberi sa va exprimati parerile ... nu ramaneti in anonimat :P:P). Revenind la intrebarea cu inmultitul ... nu ma refer la "ZIUA ACEEA" - adik sa nu credeti ca ma astept sa va inmultiti facand dragoste =)) - ci doar ma intrebam daca au aparut "fani" noi.
De ce tocmai astazi? Nu stiu. Ce vreau sa va impartasesc astazi? Iar nu stiu. Poate va intrebati ce'i cu acele versuri ... Iubitorii muzicii trance sunt sigur ca au auzit deja de ele. Sunt versurile melodiei "NOT ENOUGH TIME" (Cosmic feat Emma Hewitt). Pentru cei care nu au auzit'o, voi include mai jos un link catre youtube (desigur, catre varianta radio ... nu stiu cati dintre voi sunt doritori sa auda si alte variante - din cate stiu nu sunteti amatori ai genului - ma refer aici la clientii vechi ai blogului). Sper sa va placa ... eu unul ma declar fascinat de aceasta melodie. Si daca tot e perioada in care toata lumea face cadouri partenerului de viata si ii marturiseste iubirea eterna (eterna pana la prima tradare - dar sa nu generalizam) o sa'mi permit cu nerusinare sa va mai recomand o melodie, si anume piesa Nadiei Ali (ex. Iio) - "LOVE STORY".
De asemenea, o sa am nesimtirea sa fac acest post si mai lung prin includerea versurilor.

"If you ask me i will say it,
You make me smile,
It's contagious,
And in your eyes,
I can see it,
Cuz your heart is the greatest.

When I'm with you, I am taken,
With the feeling that you've been chosen,
What I'm longing is the best thing,
In a long time that I'm not broken,

And I cant be without you
So dont go anywhere,
You show me love like no one else has done yet,
And with the road ahead,
This is the begining of this love story,
Of this love story."

Frumoase versuri nu? Fetelor recunoasteti ca ati fi vrut ca aceste versuri sa faca parte din declaratia de dragoste primita ieri ... Puteti lasa comenturi sa'mi ziceti ca am dreptate. Desigur ca, daca voi considerati aceasta afirmatie o aberatie ... puteti lasa iarasi comenturi ... cu o singura exceptie ... sa dati un raspuns complex. Revenind la versuri ... si voua paiatelor (adica "barbatilor") si baietilor v'ar fi placut sa aveti suficient creier si imaginatie sa fi spus acele lucruri iubitelro voastre nu? Sau chiar sa va fie spuse nu? Lasand critica referitoare la unele specimene "umane", melodia exprima foarte bine ceva ce poarta denumirea de cel mai nobil sentiment. Dar totodata ... nevoie de a sti ca suntem numarul 1 in viata cuiva si ca partenerul nostru ARE NEVOIE DE NOI. Dar e normal si trebuie sa se intample. Nu condamn acest lucru ... Sa nu credeti asta (hmmm ... daca stau sa ma gandesc bine ... n'aveti decat sa ganditi ... chiar sa si ziceti ... oricum ma doare'ntre ... picioare ... sau mai bine sa nu ma doara). Doar ca am vrut sa EVIDENTIEZ acest aspect, aspect prezent in viata cotidiana ... si pe care practic in vedem la orice colt, in orice categorie sociala. Pot spune deci ca e "omniprezent" (sper ca nu e gresit - daca e ... va rog sa'mi scuzati gandirea matinala si in acelasi timp neodihnita - dar e corect, asa ca nu'mi cer scuze anticipat).

Hmmm ... nu v'ati plictisit deja? Pentru ca e ... daca nu ma insel ... cel mai lung post al meu ... si de obicei tot ce e lung irita si plictiseste ... asa ca voi incerca sa mai scurtez din "chestia asta a mea". Din titlu postului, am parcurs doar 2/3 (doua treimi pentru cei care nu au invatat fractiile) si anume partea cu not enough time si love story. Mai avem deci partea cu UNFORGIVABLE. Acum sa mai si traduc pentru pitzipoance ... este ceea ce ii spui magarului cand te inseala ... dar stati ca acum comit o mare greseala ... pitipoanca nu zice asta atata timp cat are vila, masina si bani ... Dar e ceea ce voi nalucelor si naivelor (nu ma intelegeti gresit dar ... unele dintre voi prea va alungati in gura lupului fara a sti ce va asteapta) cand porcul (e cel mai bun apelativ pentru baieti/barbati ... parerea mea ... chiar daca asta inseamna ca ma autoinclud ... ) de langa voi va tradeaza increderea(foarte multe metode).

"You use to light up the dark
With your unrelenting spark
It always put a fire in me

You use to say I'm the one
The only ray of sun you could touch without the fear of burning

Well you use to try to please me
Yeah you use to try to please me

Never said this would be easy
Never said this would be easy

Well now, you tell her now
While you hold her in your arms
Are you pretending shes me?

Just alone I go
Before you realize shes the one that you're going to lose anyway
You just got there now you're leaving
You just got there now you're leaving

Your sweet notes are deceiving
Your sweet notes are deceiving

Well it ain't over till its over and my world shuts down
But this comes close I'll have you know
Its just a matter of time
But it ain't over till its over but I won't be made a fool
'Cause leaving me the way you did was just so
Unforgivable [x6]"

Versurile piesei lui Armin Van Buuren (feat Jaren) sunt mai dure si mai neplacute celor atinsi de "faimoasa sageata a iubirii", dar care au rolul de a ne aduce cu picioarele pe pamant. Din pacate, sentimentele nu mai sunt la fel de nobile, insa sunt mult mult mult mai reale. Cu toate ca primele doua piese au intrat in playlistul meu cu cateva zile in urma (cea de'a treia e ceva mai veche) nu stiu de ce tocmai astazi am decis sa va impartasesc acest lucru. Si ca sa duc sinceritatea pana la capat ... totul a pornit doar din dorinta de a va "impartasi" prima melodie. Dar stiti ca eu scriu exact cum imi tuna in acel moment, deci ... asta e rezultatul. E adevarat ca tot ce am scris pana acum a avut un rol. Unele sa va inveseleasca, altele poate v'au intristat ... dar aveau atributii serioase ... si anume sa ajute diverse persoane apropiate in diferite probleme. Unele erau meditative (pentru ca'mi place).

Acum probabil multi (in cazul in care afla despre "chestia asta" si mai apoi se obosesc sa mai si citeasca) se vor oftica, imi vor zice mie ofticat, ma vor contesta si alte chestii (chiar sunt curios daca se oboseste cineva).

P.S.: Daca nu vreti sa comentati aberatiile mele va inteleg ... dar macar ascultati melodiile si lasati coment cu melodia voastra preferata ... sunt "extrem de foarte" curios ce melodie va place mai mult.

P.S.S.: Vreau sa inchei cu un citat din M. Scott Peck: "Iubirea reprezinta un gand si nu are realitate obiectiva"

Hotel ....

"Inima mea e ca un hotel.
Din cand in cand te intorci la mine
Vreau doar sa pleci din el
Vreau tot sau nimic de maine"

Buna seara dragii mei (care, se pare ca reprezentati nulitatea - nu stiu daca ar trebui sa ma intristez sau sa sar in sus de bucurie ). Dupa o lunga absenta ... am revenit. Nu stiu daca sunt mai puternic sau mai slab, mai bun sau mai rau, mai bogat sau mai sarac (in cash sau in sentimente). Stau si ma uit in gol .... si chiar nu stiu ... Stiu ca versurile de mai sus va sunt cunoscute ... din melodia celor de la Dj Project, dar ... doar de acolo???? Nu ati simtit niciodata ca ... dati prea mult?? Si vi se ofera nimic in schimb. De fapt nimic e forma mai dura a lui putin - dar adevarul e ca .... uneori primim chiar nimic (fara a exagera) - deci ar trebui sa fim bucurosi daca primim PUTIN. Si apoi ... ar mai fi inca ceva ... nu stim sa primim sau ceea ce e mai grav e ca nu vedem ce primim. Si continuam sa ne amagim ca nu am primit nimic urmata uneori de faptul ca incepem sa avem regrete, iar apoi sa ... incetam sa mai oferim, pe urma sa mai simtim, sa mai fim oameni. Pacat ... pierdem si putinul pe care'l primim ... doar pentru ca suntem orbi ... si poate acel putin e semnul ca ... am schimbat ceva prin ceea ce am daruit si e cazul sa continuam sa dam. Insa e doar un poate ... un poate pe care il ratam mai mereu (vorbind in termeni informatici, se verifica daca acea conditie e falsa si se face saltul - nu se mai fac si pasii urmatori). Dar cam mare paranteza facuta despre cum NU STIM sa primim, sau nu primim. Pot spune ca au fost multe cazurile cand nu am primit, dar si cand nu am vazut ce am primit. Si poate atunci am vrut ca "de maine" "sa vreau tot sau nimic". Practic, in loc sa ofer mai mult si sa fac pasii corespunzatori, am executat "saltul". Urma de regret .... ???? Poate ca da ... dar pot spune ca e cu siguranta. Dar totusi??? Uneori nu e mai bine sa vrem tot sau nimic??? Probabil ca nu... dar nu stiu daca se poate ... Vazand diverse in jurul meu .... imi dau seama ca suntem tot mai lacomi si vrem tot mai mult ... uneori chiar totul ... Poate e mai bine daca am vrea "mai mult", dar acum nu ma pot pronunta.

Asa ca dragi prieteni (daca e cazul), "de maine" nu mai cautati "tot" ... pentru ca intr'un final veti primi "NIMIC".

P.S.: Aceasta revenire ... intr'un fel este respectarea unei promisiuni (dupa cum vezi imi tin promisiunile) ... dar de fapt ... reprezinta si o bucurie a mea. Trebuie sa recunosc ca atunci cand am promis ca voi mai scrie pe blog, aveam in cap o alta tematica. Ceva mai vesel, ca pebtru primul post din 2009.